Cu rusine ar mai trebui plecat din xind in cind capul ca ne cam batem joc de oameni ca acestia:
(sursa: jurnalul.ro )
Dorel Vişan: “Dacă nu iese toată ţara nu se va întâmpla nimic… şi ţara nu mai iese. Românul s-a învăţat să fie parazit”
Autor: DANA ANDRONIE
23 Ian 2012
Am distrus tot ce a fost statornic, ne-am pierdut simtamantul istoriei, simtamantul memoriei, ni s-a distrus sentimentul onestitatii, ne-am matrasit valorile. Dorel Visan crede ca ‘singura forma de a reface problemele acestui neam este intoarcerea inspre umanitate, inspre poruncile fundamentale, inspre legile din interiorul fiintei romanului’.
• Jurnalul National: Romania a iesit in strada. Ce are de castigat?
Dorel Visan: Nu-si poate pierde decat lanturile, cum spunea odata proletariatul. Daca dupa 20 de ani de libertate romanul striga LIBERTATE!, insemneaza ca inca nu s-a trezit. Abia se intoarce pe partea ailalta si vorbeste in somn. Ca sa castige ceva, sa castige ce a pierdut, romanul trebuie sa fie constient, in primul rand, de propria sa soarta. In Romania ultimilor 20 de ani, lumea se orienteaza numai catre domnul presedinte si domnul prim-ministru. Dar, ei sunt ultimii in sir. Inaintea domniilor lor este un sir lung de rapitori. In tara asta, care acum 20 de ani avea toti puii sub closca – statul fiind al tuturor –, astazi puii sunt sub aripa unui grup de rapitori. Deci ulii se ingrijesc de puii gainilor. In acesti ani s-a distrus un sentiment foarte profund al romanilor: onestitatea intre cetateni.
• Cum sa mai avem onestitate, cand traim in minciuna?
Nu e nou acest lucru. Am mai avut perioade din acestea. Si Vlahuta a spus in 1907: ‘De sus si pana jos s-a intins minciuna! Ea leaga si dezleaga, in tara, toate’. Uite ca si astazi traim acelasi lucru.
• Ce dovedeste aceasta istorie care se repeta?
Dovedeste ca am mai pierdut un lucru extraordinar: simtamantul memoriei. Noi, romanii, nu mai avem nici simtamantul istoriei, nici simtamantul memoriei. Aici este marele necaz. Pentru ca civilizatia pe care am facut-o in ultimele doua decenii este o civilizatie falsa. Ea nu e facuta de romani, e facuta de straini si de semistraini, cum spunea Eminescu, care au falsificat si drept, si viata publica, si datini.
• Ne-am matrasit valorile!
Da, le-am matrasit. Omul nerod, dar cu noroc, e o mare povara! Asta se intampla astazi: au ajuns sa aiba noroc nerozii! Am distrus si tot ce a fost statornic in tara asta. Ultimul lucru care mie mi se pare ca are o anumita statornicie este acest serviciu de urgenta – SMURD. Era sub closca si trebuia pus sub aripa rapitorilor…
‘Va cerem trecutul tarii inapoi!’
• Romanii mai stiu pe ce lume sunt?
Si asta-i un mare necaz! Nu mai stiu! In 1821, cand Tudor Vladimirescu s-a ridicat in revolutia lui, i-a spus imparatului Turciei: ‘Va cerem trecutul tarii inapoi! Cu domnia ei, cu legile ei vechi, cu datinile ei’. Ei bine, noi nu numai ca nu am cerut trecutul tarii inapoi cand ne-am bagat sub Europa, ci ni l-am dat la o parte, ca sa serbam serbarile altora. Ne-am nenorocit limba, ne-am nenorocit generatiile tinere, printr-un milion de formari, deformari si reformari, ajungand, cum spunea Pascal, la concluzia ca un lucru, cu cat se schimba mai mult, cu atat e acelasi. Eu nu zic ca trebuie sa intrerupem relatiile cu popoarele mari sau cu cele mici, asa se ceeaza o lume prin dialog, dar trebuie sa ne exprimam cu cuvintele noastre.
• Protestatarii se exprima cu cuvintele lor…
Am auzit o fata care, de altfel, a si fost laudata de un post de televiziune, si ea spunea ca iubeste democratia. Foarte frumos. Dar nu stiu daca ea stie ce este democratia, ce este libertatea… Imi vine acum in minte replica spiterului care-i vinde otrava lui Romeo (n.r. – ‘Romeo si Julieta’): ‘Mizeria ma face sa primesc, si nu vointa mea’. E extraordinar cum se aplica aceasta replica in ziua de astazi… Poporul se lasa foarte usor amagit de lingusitorii demagogi! Demagogii sunt lasi, viciosi si netrebnici si de cele mai multe ori si putini la minte. Statul se ridica impotriva acestor destrabalari de idei si de instincte.
• Romanul a inteles ce i-a convenit din libertate…
Da, a inteles-o ca puterea de a face orice si ca starea de a nu se supune unui stapan. Libertatea este altceva. Numai munca iti da libertatea si numai munca iti da toate drepturile, asa cum spunea Eminescu.
• La noi nu prea se munceste!
Nu sunt economist, dar stiu ca, intr-o familie, cu cat lucreaza mai multi, cu atat venitul familiei e mai bun si nivelul de trai se ridica. Aceeasi treaba ar trebui sa fie si in tara. Cu cat se lucreaza mai putin, cu atat se mareste avutia statului?!
America dunareana
• In 1989 ati iesit in strada si ati vorbit multimii. Veti iesi si in 2012?
Nu. M-am parlit o data. Am iesit in 1989 si am crezut ca facem ceva bun si uite unde am ajuns. Sunt aceleasi idealuri, daca va uitati la ce se striga… Insa atunci ne-am ridicat impotriva unei forme de organizare sociala care te indemna la lucru. Acum ne ridicam impotriva unei forme care ne indeamna la minciuna si la furat. Acesta este progresul care s-a facut in 20 de ani. Nu ne-am lecuit. Cei care fac revolutie acum vorbesc prin somn… Atunci de ce sa ma mai ridic? Eu sunt foarte dezamagit de ce se intampla in cultura romaneasca. Am observat ca poti discuta cu un om care doreste binele tarii si al poporului. Dar, cu un om pentru care binele natiei lui este doar un pretext, iar binele lui propriu e tinta adevarata, cu asta nu poti discuta!
• A murit dialogul?
Da. Noi nu mai comunicam, cum zicea Kildegard, noi ne ocupam de reflexia despre nimic. Asta e o alta latura pozitiva a neamului nostru americanizat. Eminescu vorbea in articolul ‘Mai alaltaieri’, din 1881, despre America dunareana. Zicea el ca ‘America dunareana se mai numeste inca in ironie Romania’.
• Credeti ca protestele vor schimba ceva?
Daca nu iese toata tara nu se va intampla nimic, si tara nu mai iese, pentru ca romanul s-a invatat sa fie parazit. Omul nu mai seamana cu Dumnezeu. Nu mai are stralucirea Lui. Este multumit sa aiba propria lui stralucire si l-a parasit pe Dumnezeu. A luat viata pe cont propriu, si Dumnezeu nu l-a pedepsit, nu l-a mustrat. L-a impins la marginea lucrarii Lui, si atunci omul s-a degradat si s-a transformat in neom. Singura forma de a reface problemele acestui neam este intoarcerea inspre umanitate, intoarcerea inspre omenie, inspre poruncile fundamentale, inspre legile din interiorul fiintei romanului.
• Cum sarbatoriti Ziua Unirii?
Recitand, la Cluj, ‘Monologul lui Luca Arbore’, din teatrul lui Eminescu, in care vorbeste de dragostea de patrie, despre credinta ca un neam care este in cadere trebuie sa se intoarca la vreri mai sfinte si la oameni mai mari si se intoarce la Stefan cel Mare, care spune ca a lasat scris in fruntea acestui neam, cu sangele lui, Unirea Romaniei…
• Unii romani vor sarbatori protestand!
Sa protesteze, tot spre unire este si protestul.
Falsii propovaduitori
Mai avem o sansa la vindecare? Dorel Visan crede ca ‘avem o sansa daca readucem in memoria noastra ce a fost bun in tara asta, daca revenim la propriile noastre obiceiuri si daca folosim oameni care stiu unde-i popa cu slujba. Cetateanul, daca ar vedea ca nu se mai minte asa de tare, s-ar reorienta spre munca, spre dreptate. Ideile si principiile sunt cuvinte care se pot invata pe de rost, fara ca sa treaca prin sangele, prin seva celui care le reciteaza… Cetateanul trebuie sa vada ca aceste lucruri au fost invatate pe de rost si ca cei care le-au spus sunt niste falsi propovaduitori. Si in Evanghelie se spune: «V-am trimis porpovaduitori si i-ati ucis!» Asa facem si noi. Cred ca chestiunea sociala a Romaniei vine de la o forma de parazitism’.
‘S-au dus… lumii de suflet!’
Traim intr-o societate parazita, nu mai avem producatori. Avem doar intermediari. ‘Veneam zilele trecute de la Alba Iulia, unde am tinut un recital despre Eminescu, intr-o biserica – povesteste Dorel Visan. Eram cu niste oameni luminati in masina si dintr-o data vedem o cladire superba. Ne gandeam ca s-a facut o uzina, o fabrica… Numai ca pe ea scria Carrefour. Gradinile noastre de zarzavaturi au fost distruse, s-au creat miile de mall-uri si de magazine mari, care vand otrava pentru oameni, vand mizeriile astea de rosii si de salate si de morvoci crescute in laboratoare de chimie. Asta mananca romanul, cand avem atatea livezi lasate in paragina, milioane de hectare de pamant nelucrate! Am trecut intr-o zi pe la Dumitra, comuna acea vestita dinspre Nasaud-Bistrita. Era renumitul vin de Dumitra. Toate viile acelea sunt in paragina. Nu le-a mai lucrat nimeni si s-au dus… lumii de suflet’.
‘Sa-i excludem pe cei patati!’
Viitoarele alegeri vor fi o mare surpriza sau o mare cadere? ‘Fie vor fi o mare surpriza, fie vor fi o mare cadere. Cale de mijloc nu exista – ne-a raspuns Dorel Visan. In 1989, doamna Cornea imi tot spunea: «Sa-i excludem pe cei patati!». Ei, acum avem alti patati! L-am auzit pe domnul Ponta cum a spus: «Ii vom primi inapoi pe toti acei care au fost dati afara, ii vom primi inapoi pe toti cei care au manifestat…». Parerea mea este ca i-a si uitat. Au alti oameni pe care sa-i primeasca. De acum, din viata – cum se spune –, trebuia sa-i cheme pe tovarasii astia care le-au spus lucruri bune, care sunt formatori de constiinte, sa se consulte cu ei, nu trebuie sa le dea functii. Trebuie numai sa-i intrebe: «Mai frate, de ce te-ai aruncat tu de la balconul Tribunalului sau al Parlamentului?». Sau: «Ce ar trebui sa facem noi ca sa fie bine?».’
