Generatia mea!

Născuţi la începutul anilor 80’, vedem acum în anul 2012 cum casa părinţilor noştri este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumpărat-o şi realizăm că noi o să plătim pentru casele noastre în jur de 50 de ani. Nu avem amintiri despre primii paşi pe lună, nici despre războaie sângeroase, dar avem cultură generală, pentru că asta însemna ceva o dată.
Suntem ultima generaţie care a jucat “Ascunselea”, “Castel”, “Raţele şi vânătorii”, “Ţară, ţară! Vrem ostaşi”, “Prinsa”, “Sticluţa cu otravă”, “Pac Pac”, “Hoţii şi vardiştii”, ultimii care au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am făcut petreceri video (închiriam un video şi stăteam să ne uităm la filme 2 zile închişi în casă) primii care am vazut desene animate color, primii care am renunţat la casete audio şi le-am înlocuit cu cd-uri. Noi am purtat jeanşi elastici, pantaloni evazaţi, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca. Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. Noi am fost ultimii “Soimi ai Patriei” şi ultimii “Pioneri”. La grădiniţă am învăţat poezii în româneşte, nu în engleză… şi am cântat MULŢI ANI TRĂIASCĂ nu HAPPY BIRTHDAY la aniversări. Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. şi cine zice că nu s-a uitat ori minte ori nu avea încă televizor.
Reclamele de pe posturile străine ne înnebuneau, şi abia asteptam să vină şi la noi îngheţata Magnum, sau puştile alea absolut superbe de apă. Între timp, ne consolăm cu Tango cu vanilie şi ciocolată şi clasicele bidoane umplute cu apă de la robinet, care turnate în cap ne provocau pneumonii. Noi am ascultat şi Metallica, şi Ace of Base, şi DJ Bobo, şi Michael Jackson, şi Backstreet Boys, şi Take That, şi încă nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu ştia paşii, dar toţi dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atât de Abba, şi de Queen, cât şi de noile nume gen 50 Cent şi Britney Spears. Pe ei daca îi intrebi, “Muzica a-nceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, man!”.
Am citit “Licurici”, “Pif” ’’Cireşarii’’, şi am băut Cico şi Zmeurata şi ni s-a părut ceva extraordinar când au apărut primele sucuri “de la TEC” fără să ne fie teamă că “au prea multe E-uri”, iar la şcoală beam toată clasa dintr-o sticlă de suc fără teamă de viruşi. Noi am băut prima Coca-Cola la sticla şi am descoperit internetul. Noi nu ne dădeam bip-uri, ne fluieram să ieşim afară, noi nu aveam dolby surround system, tăceam toţi ca să auzim acţiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o lună după ce le cumpăram şi le uitam pe dulap, pline de praf. Abia aşteptam la chefuri să jucăm “Fântâniţa”, sau “Flori, fete sau băieţi”, sau “Adevăr sau Provocare”, sau orice ne dădea un pretext să “pupam pe gură” pe cine “iubeam”.
Noi suntem cei care încă au mai “cerut prietenia”, care încă roşeam la cuvantul “sex”, care dădeam cu banul care să intre în farmacie să cumpere prezervative, pe care apoi să le umplem cu apa şi să le aruncăm în capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperând că persoana iubită va citi acolo unde scrie “De cine iţi place?” că ne place de el/ea. Este uimitor că încă mai suntem în viaţă, pentru că noi am mers cu bicicleta fără cască, genunchiere şi cotiere, nu am avut scaune speciale în maşini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greşeală pe jos, nu am avut pastile cu capac special să nu fie desfăcute de copii, nu ne-am spălat pe mâini după ce ne-am jucat cu toţi câinii şi toate pisicile din cartier, nu am băut doar apa îmbuteliată, nu ne-am tăvălit şi bălăcit prin toate bălţile şi nu am ţinut cont de câte lipide şi glucide mâncam, părinţii noştri nu au “child proof the house”, ne-au trimis să cumpărăm bere şi vin de la alimentară, şi câte un pachet de ţigări de la tutungerie. Noi am auzit cum s-a tras la Revoluţie, noi am fost martorii a trei schimbări de bancnote şi monede, noi am râs la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au vazut-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai ţinem minte emisiunea “Feriţi-vă de măgăruş”.

Suntem o generaţie de învingători, de visători, de “first-timers”… Dacă citeşti şi ai căzut măcar un pic pe gânduri, eşti de-al meu.

—–
Nu sunt autorul textului anterior , dar este destul de reprezentativ pentru generatia mea …

Ce ti- e si cu politica asta…

Privesc cu multa multa uimire cit spirit de turma indiferenta s- a instalat in modul nostru de a gindi, de a ne exprima ori de a spera. E incredibil modul in care ne ducem viata fara a ne interesa nimic din ceea ce se petrece in jurul nostru. Atit timp cit nu ne intra nimeni in casa ( hmmm va veni probabil si momentul ala), cit timp nu ne ia nimeni papa de pe masa si rachiul din debara…nimic nu ne mai misca.

Ma uit la nesimtirea cu care suntem tratati de o administratie inutila si indiferenta la situatia iesenilor din zilele astea. Ii doare in cot. De fapt si pe noi ne doare…

Strazi pline de zapada. Munti de zapada urcati peste masini, intersectii in care te impotmolesti, trafic de te gindesti de doua ori daca te deplasezi undeva sau nu… Si nu vorbesc de strazi secundare pe care oricum nu s- a intervenit, ci de cele principale …. 14 utilaje pentru un oras ca Iasiul! Ha! Va treziti domnule primar ori somnul hibernal va va tine pina la campanie?

Acum, poate o fi candidatul USL drept pentru care nu am auzit voci prea multe de contestare insa cred ca apartenenta politica nu ar trebui sa ne faca sa uitam de bun simt. Eu stiu ca zilele astea se poarta mesaje anti-Base, anti- PDL insa, in masura in care si USL va defila cu astfel de oameni cred cu tarie camva pierde foarte mult din respectul celor ce si-ar dori schimbare, iar rindurile celor care pun un semn de egalitate intre actuala putere si opozitie se vor ingrosa.

Pacat pentru atitudinea societatii civile din ce in ce mai inexistenta si pacat ca mitingurile au devenit meciuri cu miza nula. Ne- am obisnuit sa tipam la primii ministri si am uitat ca ne dor mult mai mult ineficienta, prostia, indiferenta autoritatilor locale a caror responsabilitate administrativa a crescut enorm in ultimii 8ani.

Nu-i nimic…lasa ca vine primavara si incepe din nou plantatul de panselute…

Spor in toate!

Minte multa!

Cu rusine ar mai trebui plecat din xind in cind capul ca ne cam batem joc de oameni ca acestia:

(sursa: jurnalul.ro )

Dorel Vişan: “Dacă nu iese toată ţara nu se va întâmpla nimic… şi ţara nu mai iese. Românul s-a învăţat să fie parazit”

Autor: DANA ANDRONIE
23 Ian 2012
Am distrus tot ce a fost statornic, ne-am pierdut simtamantul istoriei, simtamantul memoriei, ni s-a distrus sentimentul onestitatii, ne-am matrasit valorile. Dorel Visan crede ca ‘singura forma de a reface pro­blemele acestui neam este intoar­cerea inspre umanitate, inspre poruncile fundamentale, inspre legile din interiorul fiintei romanului’.

• Jurnalul National: Romania a iesit in strada. Ce are de castigat?
Dorel Visan: Nu-si poate pierde decat lanturile, cum spunea odata proletariatul. Daca dupa 20 de ani de libertate romanul striga LIBERTATE!, insemneaza ca inca nu s-a trezit. Abia se intoarce pe partea ailalta si vorbeste in somn. Ca sa castige ceva, sa castige ce a pierdut, romanul trebuie sa fie constient, in primul rand, de propria sa soarta. In Romania ultimilor 20 de ani, lumea se orienteaza numai catre domnul presedinte si domnul prim-ministru. Dar, ei sunt ultimii in sir. Inaintea domniilor lor este un sir lung de rapitori. In tara asta, care acum 20 de ani avea toti puii sub closca – sta­tul fiind al tuturor –, astazi puii sunt sub aripa unui grup de rapitori. Deci ulii se ingrijesc de puii gainilor. In acesti ani s-a distrus un sentiment foarte profund al romanilor: onestitatea intre cetateni.

• Cum sa mai avem onestitate, cand traim in minciuna?
Nu e nou acest lucru. Am mai avut perioade din acestea. Si Vlahuta a spus in 1907: ‘De sus si pana jos s-a intins minciuna! Ea leaga si dezleaga, in tara, toate’. Uite ca si astazi traim acelasi lucru.

• Ce dovedeste aceasta istorie care se repeta?
Dovedeste ca am mai pierdut un lucru extraordinar: simtamantul memoriei. Noi, romanii, nu mai avem nici simtamantul istoriei, nici sim­ta­mantul memoriei. Aici este marele ne­caz. Pentru ca civilizatia pe care am facut-o in ultimele doua decenii este o civilizatie falsa. Ea nu e facuta de romani, e facuta de straini si de se­mistraini, cum spunea Eminescu, care au falsificat si drept, si viata pu­blica, si datini.

• Ne-am matrasit valorile!
Da, le-am matrasit. Omul nerod, dar cu noroc, e o mare povara! Asta se intampla astazi: au ajuns sa aiba no­roc nerozii! Am distrus si tot ce a fost statornic in tara asta. Ultimul lu­cru care mie mi se pare ca are o anumita statornicie este acest serviciu de urgenta – SMURD. Era sub closca si trebuia pus sub aripa rapitorilor…
‘Va cerem trecutul tarii inapoi!’
• Romanii mai stiu pe ce lume sunt?
Si asta-i un mare necaz! Nu mai stiu! In 1821, cand Tudor Vladimire­scu s-a ridicat in revolutia lui, i-a spus im­paratului Turciei: ‘Va cerem trecutul tarii inapoi! Cu domnia ei, cu le­gile ei vechi, cu datinile ei’. Ei bine, noi nu numai ca nu am cerut trecutul ta­rii inapoi cand ne-am bagat sub Eu­ro­pa, ci ni l-am dat la o parte, ca sa ser­bam serbarile altora. Ne-am ne­no­rocit limba, ne-am nenorocit gene­ra­tiile tinere, printr-un milion de formari, deformari si reformari, ajun­gand, cum spunea Pascal, la con­clu­zia ca un lucru, cu cat se schimba mai mult, cu atat e acelasi. Eu nu zic ca trebuie sa intrerupem relatiile cu po­poarele mari sau cu cele mici, asa se ceeaza o lume prin dialog, dar trebuie sa ne exprimam cu cuvintele noastre.

• Protestatarii se exprima cu cuvintele lor…
Am auzit o fata care, de altfel, a si fost laudata de un post de televi­ziune, si ea spunea ca iubeste de­mo­cra­tia. Foarte frumos. Dar nu stiu daca ea stie ce este democratia, ce este li­ber­tatea… Imi vine acum in minte re­pli­ca spiterului care-i vinde otrava lui Ro­meo (n.r. – ‘Romeo si Julieta’): ‘Mi­zeria ma face sa primesc, si nu voi­nta mea’. E extraordinar cum se apli­ca aceasta replica in ziua de astazi… Poporul se lasa foarte usor ama­­git de lingusitorii demagogi! De­ma­gogii sunt lasi, viciosi si netreb­nici si de cele mai multe ori si putini la minte. Statul se ridica impotriva acestor destrabalari de idei si de instincte.

• Romanul a inteles ce i-a conve­nit din libertate…
Da, a inteles-o ca puterea de a face orice si ca starea de a nu se supune unui stapan. Libertatea este altceva. Numai munca iti da liberta­tea si numai munca iti da toate drepturile, asa cum spunea Eminescu.

• La noi nu prea se munceste!
Nu sunt economist, dar stiu ca, intr-o familie, cu cat lucreaza mai multi, cu atat venitul familiei e mai bun si nivelul de trai se ridica. Aceeasi treaba ar trebui sa fie si in tara. Cu cat se lucreaza mai putin, cu atat se mareste avutia statului?!
America dunareana
• In 1989 ati iesit in strada si ati vorbit multimii. Veti iesi si in 2012?
Nu. M-am parlit o data. Am iesit in 1989 si am crezut ca facem ceva bun si uite unde am ajuns. Sunt aceleasi idealuri, daca va uitati la ce se striga… Insa atunci ne-am ridicat impotriva unei forme de organizare sociala care te indemna la lucru. Acum ne ridicam impotriva unei forme care ne indeamna la minciuna si la furat. Acesta este progresul care s-a facut in 20 de ani. Nu ne-am lecuit. Cei care fac revolutie acum vorbesc prin somn… Atunci de ce sa ma mai ridic? Eu sunt foarte deza­ma­git de ce se intampla in cultura ro­ma­neasca. Am observat ca poti discu­ta cu un om care doreste binele tarii si al poporului. Dar, cu un om pentru care binele natiei lui este doar un pretext, iar binele lui propriu e tinta adevarata, cu asta nu poti discuta!

• A murit dialogul?
Da. Noi nu mai comunicam, cum zicea Kildegard, noi ne ocupam de reflexia despre nimic. Asta e o alta latura pozitiva a neamului nostru americanizat. Eminescu vorbea in articolul ‘Mai alaltaieri’, din 1881, despre America dunareana. Zicea el ca ‘America dunareana se mai numeste inca in ironie Romania’.

• Credeti ca protestele vor schimba ceva?
Daca nu iese toata tara nu se va intampla nimic, si tara nu mai iese, pentru ca romanul s-a invatat sa fie parazit. Omul nu mai seamana cu Dumnezeu. Nu mai are stralucirea Lui. Este multumit sa aiba propria lui stralucire si l-a parasit pe Dumne­zeu. A luat viata pe cont propriu, si Dum­nezeu nu l-a pedepsit, nu l-a mus­trat. L-a impins la marginea lu­cra­rii Lui, si atunci omul s-a degradat si s-a transformat in neom. Singura for­ma de a reface problemele acestui neam este intoarcerea inspre umani­ta­te, intoarcerea inspre omenie, in­spre poruncile fundamentale, in­spre legile din interiorul fiintei romanului.

• Cum sarbatoriti Ziua Unirii?
Recitand, la Cluj, ‘Monologul lui Luca Arbore’, din teatrul lui Eminescu, in care vorbeste de dragostea de patrie, despre credinta ca un neam care este in cadere trebuie sa se intoarca la vreri mai sfinte si la oameni mai mari si se intoarce la Stefan cel Mare, care spune ca a lasat scris in fruntea acestui neam, cu sangele lui, Unirea Romaniei…

• Unii romani vor sarbatori protestand!
Sa protesteze, tot spre unire este si protestul.
Falsii propovaduitori
Mai avem o sansa la vindecare? Dorel Visan crede ca ‘avem o sansa daca readucem in memoria noastra ce a fost bun in tara asta, daca revenim la propriile noastre obiceiuri si daca folosim oameni care stiu unde-i popa cu slujba. Cetateanul, daca ar vedea ca nu se mai minte asa de tare, s-ar reorienta spre munca, spre dreptate. Ideile si princi­piile sunt cuvinte care se pot invata pe de rost, fara ca sa treaca prin sangele, prin seva celui care le reciteaza… Cetateanul trebuie sa vada ca aceste lucruri au fost invatate pe de rost si ca cei care le-au spus sunt niste falsi propovaduitori. Si in Evanghelie se spune: «V-am trimis porpovaduitori si i-ati ucis!» Asa facem si noi. Cred ca chestiunea sociala a Romaniei vine de la o forma de parazitism’.

‘S-au dus… lumii de suflet!’
Traim intr-o societate parazita, nu mai avem producatori. Avem doar intermediari. ‘Veneam zilele trecute de la Alba Iulia, unde am tinut un recital despre Eminescu, intr-o biserica – povesteste Dorel Visan. Eram cu niste oameni luminati in masina si dintr-o data vedem o cladire superba. Ne gandeam ca s-a facut o uzina, o fabrica… Numai ca pe ea scria Carrefour. Gradinile noastre de zarzavaturi au fost distruse, s-au creat miile de mall-uri si de magazine mari, care vand otrava pentru oameni, vand mizeriile astea de rosii si de salate si de morvoci crescute in laboratoare de chimie. Asta mananca romanul, cand avem atatea livezi lasate in paragina, milioane de hectare de pamant nelucrate! Am trecut intr-o zi pe la Dumitra, comuna acea vestita dinspre Nasaud-Bistrita. Era renumitul vin de Dumitra. Toate viile acelea sunt in paragina. Nu le-a mai lucrat nimeni si s-au dus… lumii de suflet’.

‘Sa-i excludem pe cei patati!’
Viitoarele alegeri vor fi o mare surpriza sau o mare cadere? ‘Fie vor fi o mare surpriza, fie vor fi o mare cadere. Cale de mijloc nu exista – ne-a raspuns Dorel Visan. In 1989, doamna Cornea imi tot spunea: «Sa-i excludem pe cei patati!». Ei, acum avem alti patati! L-am auzit pe domnul Ponta cum a spus: «Ii vom primi inapoi pe toti acei care au fost dati afara, ii vom primi inapoi pe toti cei care au manifestat…». Parerea mea este ca i-a si uitat. Au alti oameni pe care sa-i primeasca. De acum, din viata – cum se spune –, trebuia sa-i cheme pe tovarasii astia care le-au spus lucruri bune, care sunt formatori de constiinte, sa se consulte cu ei, nu trebuie sa le dea functii. Trebuie numai sa-i intrebe: «Mai frate, de ce te-ai aruncat tu de la balconul Tribunalului sau al Parlamentului?». Sau: «Ce ar trebui sa facem noi ca sa fie bine?».’

Decembrie “in aer” …

Decembrie 2011

Un inceput de decembrie ciudat…o duminica urita.

Pe de o parte e nebunia reducerilor, a cumparaturilor provocate….a luminilor aprinse cu mult inainte de Sarbatoare, tocmai pentru ca ea sa isi piarda orice sens spiritual in favoarea celui comercial.

Pot intelege asta. In fond traim intr-o lume in care e importanta acumularea materiala si mai putin ce inseamna omul din fata ta. Vom ajunge sa mergem cu o suma desenata pe frunte. Domnul 1.000.000 sau doamna 800.000 (euro bineinteles). Cit va mai tine si euro asta… Acum casa trebuie sa fie cit mai mare…intr-o zona buna…pretul ei ametitor leaga prietenii nebanuite si trezeste simpatii ce in mod normal tin mai mult de sticlirea vicleana din ochi la auzul fosnetului bancnotelor decit de chimia normala a unor sentimente sincere. Oportunismul prevaleaza spiritului si asta e din ce in ce mai evident.

Modelele din fata noastra sunt impaiatii prezentati pe un post sau altul, aflati sub un interes dictat de aceleasi nevoi meschine de imbogatire, ori pitzipoancele cu pareri (cum altfel?!) care ne explica ce terapie minunata e shoppingul de inutilitati ori cit de minunata e birfa si cita inteligenta nativa au ele pentru a o practica.

Si apoi ne intrebam ce urmeaza. Ne tot spunem ca vine dupa noi o generatie ratata….hmm… O generatia ce nu are modele, o generatie rebela, denaturata, dqrogata, plina de betivi si iresponsabili…. O generatie capabila de foarte multe grozavii pe care ( evident!) noi nu le-am facut niciodata…. Nu domnilor. Generatia asta e rodul a ceea ce fac precedentele generatii. E rodul ignorantei noastre (noi fiind tot mai ocupati cu acumulatul) si a modului nostru de a promova oameni.si stiti ceva? Nici macar nu e mai denaturata decit am fost noi pentru cei de dinaintea noastra… E doar o noua schimbare.

Uitati-va la batrinii ce sunt total inspaimintati de utilizarea calculatorului, la cei care conduc dacia 1310 si sunt inspaimintati de urcatul in avion cind sunt chemati de copii lor (prin tari straine)…. Asa suntem noi speriati de Ei. Asa suntem noi speriati de modul lor de a gindi. Asa suntem noi speriati de viteza lor de acumulare. De cit de repede se plictisesc de ceea ce noi putem sa ii invatam. Si atunci ce facem?

Ii punem in colivii si le taiem aripile sa nu zboare prea departe de noi, sa nu iasa din raza noastra de observatie sau le oferim o viata indestulatoare si usoara convinsi ca astfel ii vom tine linga noi si ii vom face dependenti. Adica ii mutilam. Libertatea aparenta oferita este ca acea apa bauta ce nu iti poate potoli setea datorita atitor chimicale si benzoate din ea.

Modul noatru de a intelege si a controla e gresit! Si vom vedea!

Ce e limpede e insa ca mentalitatile se schimba iar forta banului va scadea enorm. Controlul materialului se va diminua pentru ca asa trebuie sa fie. Limitele materialismului se intrevad, iar convulsiile de acum prevestesc finalul de miine. Sper doar ca totul sa se termine cu bine, iar noua ierarhie sa nu vina dupa un nou, aproape inevitabil si lung razboi.

Si toti vorbesc despre criza banilor uitind ca toti copii ce maninca din gunoi, rabda iarna in cartoane si case din chirpici, sunt abandonati de parinti sau (mai rau) sunt folositi pentru a produce bani, ori sunt vinduti pe nimic altora pentru a fi exploatati sunt altfel de criza. O criza morala profunda.

Ehhh….insa luminitele Craciunului au fost aprinse si mall- urile sunt pline. Care criza?